Guvernele din intreaga lume, de la Roma la Buenos Aires si pana la Atena, au trecut la masuri tot mai drastice de limitare a libertatii de utilizare, transfer si transport al numerarului de catre indivizi si companii. Pretextele cele mai des invocate sunt necesitatea combaterii evaziunii fiscale si a spalarii de bani proveniti din activitati infractionale.
Insa adevarata grija a statelor si a bancilor care le finanteaza este aceea de a impiedica retragerile masive de fonduri din depozitele si conturile curente din cadrul sistemelor bancare si scurgerile de lichiditati dinspre tarile cu probleme inspre jurisdictiile stabile economic si financiar si prietenoase din punct de vedere legislativ. Asta in conditiile in care atat guvernele, cat si bancile, au probleme tot mai mari in a-si refinanta datoriile si a obtine lichiditate de pe piete.
Banii nu au miros? Guess again!
Actuala criza economica si financiara a adus in prim plan o noua categorie de caini special antrenati pentru actiuni ale Politiei si ale altor organe responsabile cu ordinea si siguranta: cainii specializati in detectarea olfactiva a bancnotelor aflate in bagajele calatorilor.
Incepand cu luna decembrie a anului trecut, autoritatile argentiniene au desfasurat la mai multe aeroporturi si puncte de frontiera un numar total de 300 de caini rasa Golden Retriever, special antrenati pentru detectarea bancnotelor ascunse in bagaje sau lipite de corp, in special a celor reprezentand dolari si euro.
Masura dictata de regimul presedintelui Cristina Fernandez reprezinta inca o tentativa de stopare a unui fenomen masiv de „fuga” a capitalurilor in valuta forte din tara. Argentina incearca sa ii impiedice pe investitori si, in general, pe cei care economisesc sa isi duca banii in strainatate, dupa ce, in noiembrie 2011, acestia au retras din conturile bancilor locale o suma totala de peste 3 miliarde de dolari.
O lege adoptata recent, aparent pentru „combaterea finantarii terorismului”, stipuleaza ca orice tranzactie care implica valuta are nevoie de aprobarea prealabila a Fiscului argentinian, pedepsele pentru incalcarea actului normativ putand merge pana la cativa ani de inchisoare.
Recent, cainii au detectat 30.000 de dolari ascunsi in roata de rezerva a unui BMW, al carui sofer se pregatea sa treaca granita in Uruguay, potrivit presei argentiniene.
„Aceste masuri nu vor stopa iesirile de capital, insa incercarea presedintelui Fernandez de a intimida populatia cu patrule insotite de caini semnaleaza o modificare semnificativa in atitudinea guvernului fata de libertatile civile”, comenteaza Mary O’Grady, editor si membru al consiliului editorial al The Wall Street Journal.
In al treilea trimestru din 2011, in Argentina s-au consemnat iesiri de capital in valuta forte de 8,4 miliarde de dolari, fata de 6,1 miliarde in trimestrul al doilea, potrivit datelor bancii centrale argentiniene. Aceleasi date arata ca, in primele 10 luni ale anului trecut, iesirile de capital au totalizat 18 miliarde de dolari.
Cei mai insolventi sunt cei mai drastici
Argentina este departe de a fi singurul stat cu probleme financiare care a declansat o ofensiva impotriva cash-ului. De anul acesta, Politia italiana a inceput sa desfasoare patrule insotite de caini antrenati pentru detectarea bancnotelor la granita cu Elvetia, iar Fiscul de la Roma a montat chiar camere de supraveghere langa frontiera, spre iritarea autoritatilor de la Berna, pentru a inregistra numerele de inmatriculare ale celor care trec „cu o frecventa suspecta” granita elvetiana.
Masurile au fost luate dupa anuntarea celui mai recent pachet de masuri de austeritate menite sa puna frana majorarii costurilor de finantare ale statului italian.
Una dintre masurile din pachet prevede interzicerea tranzactiilor de vanzare-cumparare in numerar mai mari de 1.000 de euro. Anterior, limita maxima fusese de 2.500 de euro. Varianta initiala a legii prevedea un plafon maxim de doar 300 de euro, idee la care insa s-a renuntat pe parcurs, intrucat chiar si autoritatile au considerat-o exagerata.
„Daca ne vor obliga sa utilizam carduri de credit, preturile se vor majora si ma gandesc serios sa renunt la astfel de achizitii”, este de parere Floriana d’Andrea, muzician din Napoli, care obisnuieste sa-si cumpere instrumente muzicale si aparatura audio platind cu banii jos si care tocmai a achitat 1.600 de euro pentru un set de echipamente audio.
Ea arata ca retailerii ofera adesea discounturi celor care platesc cu cash si nu cer factura, impartind astfel cu clientii economiile rezultate din evitarea TVA-ului, taxa care in Italia este in prezent de 21% si ar putea fi majorata la 23% din septembrie.
O masura similara de limitare a utilizarii numerarului este in vigoare in Grecia de la inceputul anului trecut. Astfel, este considerata ilegala orice tranzactie in cash mai mare de 1.500 de euro care are loc intre persoane fizice si firme sau exclusiv intre firme.
Bani ascunsi in gaura de sarpe
Grecii si italienii isi scot banii din banci si fug, transferandu-i in afara tarilor lor de origine sau chiar ingropandu-i, de teama ca criza datoriilor suverane din zona euro va duce la falimente de banci si la pierderea a ceea ce a mai ramas din economisirile lor, transmite Reuters.
Bancherii greci spun ca ingrijorarile cu privire la fragilitatea bancilor locale, la care se adauga inmultirea spargerilor, a determinat o explozie a cererii de seifuri si casete de valori in randul celor care nu au apucat inca sa isi deschida conturi bancare in afara Greciei.
„Am asistat la o crestere masiva a cererii de casete de valori, care a fost cam de cinci ori mai mare comparativ cu anul trecut. Cam 10% din banii retrasi din depozitele bancare ajung in astfel de casete de valori. Cazul cel mai radical pe care il cunosc a fost al unui client care mi-a povestit ca isi construieste o adevarata camera de tezaur securizata sub piscina”, declara un bancher grec, sub protectia anonimatului.
In 2010 si 2011, cumulat, volumul depozitelor din sistemul bancar din Grecia s-a redus cu peste 25% (60 miliarde euro), de la 233 la 173 miliarde euro. Si italienii de rand si-au pierdut increderea in bancile lor locale. O parte din ei s-au indreptat spre „paradisul” de dupa frontiera elvetiana, in timp ce altii isi pun speranta in relativa stabilitate a liderului zonei euro, Germania, relateaza Reuters.
Pensionari, doctori, regizori de film, arhitecti, profesori si tinerei casatoriti, dintre care unii nu isi permit sa cheltuiasca mai mult de 100.000 de euro, cauta sa cumpere apartamente in Berlin, ceea ce i-a facut pe agentii imobiliari locali sa-si isi puna la punct cunostintele de limba italiana.
„Vanzarile au decolat pur si simplu in ultimele doua luni, din cauza temerii privind posibila intrare in incapacitate de plata a Italiei si a riscului de reintrare in recesiune”, spune Federico Racca, manager al agentiei Berlino Immobiliare.
