Prima demonstratie a acestui efect, in 1911, cu mercur solid racit la -268,95°C de heliu lichid, ia adus olandezului Heike Kamerlingh Onnes Premiul Nobel pentru Fizica in 1913. In 1987, germanul Johannes Georg Bednorz si elvetianul Karl Alexander Muller au primit acelasi premiu Nobel, la 16 luni dupa descoperirea unei ceramice pe baza de cupru care supraconduce la -238°C. Au urmat altii, atingand un record de -138°C, deschizand calea pentru numeroase aplicatii.
De exemplu, imagistica prin rezonanta magnetica medicala (IRM) necesita campuri magnetice puternice pentru a roti atomii. Create de bobine, aceste campuri necesita un curent puternic si, prin urmare, genereaza temperaturi ridicate. Cu cablurile supraconductoare racite cu heliu, aceste constrangeri dispar. Chiar si producatorii de cabluri de inalta tensiune au implementat aceste tehnologii in ultimii ani, nu numai pentru a reduce pierderile, ci si pentru a limita dimensiunea sau numarul de cabluri de cupru necesare.
In 2022, Nexans a anuntat o astfel de instalare la gara Montparnasse din Paris, in urma unei demonstratii in Germania in 2014 pe o lungime de un kilometru. Cablul este racit cu azot lichid la aproximativ -195°C. Pe acelasi front energetic, majoritatea proiectelor de fuziune nucleara necesita campuri magnetice pentru a capta combustibilul, a caror intensitate este astfel incat numai cablurile supraconductoare le pot genera.
Ca un atom artificial cu doua stari
O alta proprietate a acestor materiale este materialul viselor. Au capacitatea de a expulza campurile magnetice inconjuratoare, facand posibil sa visezi la trenuri care leviteaza deasupra sinelor magnetizate. Trenurile japoneze circula deja in acest fel, dar folosind un proces mai consumator de energie.
In cele din urma, la o scara complet diferita, supraconductorii se numara printre candidatii pentru realizarea unui computer cuantic, o masina de calcul care promite sa rezolve operatii pana acum nerezolvabile. O componenta in miniatura realizata dintr-un sandwich dintr-un izolator si doua straturi supraconductoare se comporta ca un atom artificial cu doua stari. Acesti „qubiti”, care sunt atat 0, cat si 1, pentru a folosi jargonul informaticii, sunt cheia pentru calcule mai eficiente.
Mai aveti 15% din acest articol de citit. Restul este doar pentru abonati.
In prezent citesc World pe alt dispozitiv.
Puteti citi Le Monde pe un dispozitiv odata
Acest mesaj va fi afisat pe celalalt dispozitiv.
Pentru ca altcineva (sau tu) citeste Le Monde cu acest cont pe alt dispozitiv.
-
Puteti citi Le Monde doar pe un singur dispozitiv odata (computer, telefon sau tableta).
-
Cum pot sa nu mai vad acest mesaj?
Facand clic pe „ ” si asigurandu-va ca sunteti singura persoana care consulta Le Monde cu acest cont.
-
Ce se va intampla daca vei continua sa citesti aici?
Acest mesaj va fi afisat pe celalalt dispozitiv. Acesta din urma va ramane conectat la acest cont.
-
Exista si alte limite?
Nu. Va puteti conecta cu contul dvs. pe cate dispozitive doriti, dar utilizandu-le in momente diferite.
-
Nu stii cine este cealalta persoana?
Va sfatuim sa va schimbati parola.
