Trucurile lui Putin si Lukasenko in jocul crizei din Belarus

Moscova vrea sa profite de slabiciunea regimului belarus pentru a-si spori influenta in aceasta tara si a avansa in proiectul „stat unitar”.

Intalnirea de luni dintre Vladimir Putin si Alexandru Lukasenko de la Soci vine dupa o luna de proteste pe strazile multor orase din Belarus, cerand plecarea presedintelui dupa alegeri considerate frauduloase. Lukasenko a navigat din punct de vedere istoric apropiindu-se de Rusia si Europa pe baza convenabilitatii sale si a momentului politic. Se teme de influenta excesiva a Rusiei, dar situatia politica interna l-a lasat intr-un moment de mare vulnerabilitate, asa cum este perceput de vecinul sau rus. Acestea sunt cheile intalnirii care are ca scop redefinirea relatiilor dintre cele doua tari.

Unificarea Rusiei si a Belarusului

Vladimir Putin viseaza la unificarea celor doua tari, pentru care a incercat sa-l seduca pe Lukasenko cu ajutorul militar si economic. In urma cu 22 de ani, cele doua tari ( in mijlocul erei Eltin ) au creat un „stat unitar” care leaga economiile si fortele armate (prevazute pentru o moneda comuna), dar care s-a diluat in timp. Kremlinul a facut eforturi pentru o integrare mai stransa . Belarus, un fost stat sovietic cuprins intre Rusia si Uniunea Europeana, se bazeaza de ani de zile pe Moscova pentru petrol ieftin si imprumuturi. Din punct de vedere istoric, rusii si belarusii au avut relatii bune, iar membrii opozitiei spun ca protestele nu sunt indreptate impotriva Rusiei.

Dispecerat al Fortelor Speciale

Intalnirea dintre cei doi lideri coincide cu inceperea manevrelor militare comune in Belarus, botezate cu denumirea de „Fratia slava ”, care vizeaza intarirea colaborarii in domeniul terorismului. Putin a detectat slabiciunea guvernului Lukasenko si una dintre propunerile puse pe masa este trimiterea de forte speciale pentru a incerca sa controleze situatia dupa mai bine de o luna de proteste care au pus regimul pe franghii. In mod paradoxal, Lukasenko a denuntat inainte de alegerile din august ca Moscova a incercat sa-i faca rau printr-o conspiratie care a constat in trimiterea unui contingent de 33 de luptatori din grupul de mercenari rusesti Wagner in Belarus. Vazand cum se revolta populatia, Lukasenko a uitat de presupusa conspiratie rusa si s-a apropiat de Putin, dornic sa-si gaseasca un protector.

Ajutor economic si acord energetic

Moscova ii poate oferi Minskului refinantarea datoriei contractate, aproximativ 850 de milioane de euro, si acorduri energetice pentru a reumple tara cu gaz si petrol rusesc. Rusia a refuzat anul trecut sa restructureze datoria si a respins scaderea preturilor la carburanti, piese esentiale in politica economica a Minskului. In plus, a impus embargouri asupra unor produse din Belarus. In trecut, Kremlinul a facut presiuni pe Lukasenko sa accepte privatizarea companiilor cheie in favoarea marilor corporatii rusesti, lucru pe care acesta l-a refuzat. Acum, acest proces ar putea fi din nou pe masa.

Recunoasterea Crimeei

Lukasenko si Putin au avut o relatie complicata pana acum. Liderul belarus nu a fost in niciun caz cainele de popor al chiriasului Kremlinului. Dimpotriva, a reusit sa infraneze incercarile Rusiei de a-si spori influenta in tara vecina. Minsk, de exemplu, nu a recunoscut anexarea Crimeei de catre Rusia in 2014. De asemenea, a criticat implicarea Moscovei in tensiunile separatiste din estul Ucrainei. De parca nu ar fi de ajuns, Lukasenko s-a apropiat in repetate randuri de rivalii lui Putin, fie ca este vorba de Statele Unite sau de Uniunea Europeana. Daca acum belarusul vrea ajutorul Kremlinului, va trebui sa faca concesii, iar una dintre ele ar fi recunoasterea Crimeei ca teritoriu rusesc.