Secretarul de stat este de parere ca ultima intalnire a Consiliului Ecofin este una istorica care marcheaza practic nasterea Uniunii Bancare si a primului pilon, Mecanismul Unic de Supraveghere Bancara.
„Desi nu este inca in zona euro, Romania va putea participa la aceasta constructie institutionala impreuna cu tarile din zona euro si cu celelalte state non-euro participante si va avea drept de vot in Consiliul de Supraveghere”, a mai declarat Claudiu Doltu pentru revista Finantistii.
Ati participat recent la luarea unei decizii la nivel european care va influenta sistemele bancare din intreaga Uniune Europeana si care, in definitiv, reprezinta un prim pas spre o mai mare integrare…
Intr-adevar, la nivelul Consiliului Ecofin s-a agreat forma finala a Mecanismului Unic de Supraveghere Bancara. Dupa 14 ore de discutii, s-a convenit ca orice stat membru al UE care doreste poate participa in cadrul Mecanismului Unic de Supraveghere Bancara. Astfel, Romania, desi nu este inca in zona euro, va putea participa la aceasta constructie institutionala impreuna cu tarile din zona euro si cu celelalte state non-euro participante si va avea drept de vot in Consiliul de Supraveghere.
Acordul atins la nivelul UE se va contura, in timp, ca o pagina de istorie. Asistam in prezent la nasterea Uniunii Bancare si a primului sau pilon, Mecanismul Unic de Supraveghere Bancara.
In ultimele luni, ati sustinut ca in aceasta constructie europeana sa existe o delimitare clara a atributiilor BCE de cele ale autoritatilor nationale competente. Ce solutii s-au gasit in acest sens?
Consiliul Ecofin a stabilit ca in toata constructia care va incepe sa existe o delimitare clara intre acestea.
Banca Centrala Europeana va asigura supravegherea pentru toate bancile din Mecanismul Unic de Supraveghere incepand cu data de 1 martie 2014 sau la 12 luni de la intrarea in vigoare a regulamentului. In cazul unor situatii de recapitalizare directa a unor banci prin Mecanismul European de Stabilitate, aceste termene pot fi devansate, pentru ca BCE sa poata supraveghea mai repede respectivele institutii de credit.
De asemenea, BCE va avea flexibilitate in a extinde termenele de implementare ale Mecanismului Unic de Supraveghere, in cazul in care, in urma unor evaluari, nu este pregatita sa preia supravegherea.
Autoritatile de supraveghere nationale vor continua sa existe. In primul rand, ele vor face ceea ce fac si acum pentru bancile care nu vor fi pe „radarul” Comisiei de Supraveghere din cadrul Bancii Centrale Europene (BCE) si, in acelasi timp vor colabora cu BCE in toate situatiile in care va fi nevoie. Plecand de la principiul agreat, toate celelalte detalii urmeaza sa fie stabilite in viitorul foarte apropiat.
Trebuie inteles ca nu toate bancile vor fi obiect al supravegherii BCE. Exista niste criterii in baza carora o banca va fi supravegheata de BCE sau de o autoritate nationala. De exemplu, pentru ca o banca sa intre sub supravegherea BCE ea trebuie sa aiba active de peste 30 miliarde euro sau activele ei sa reprezinte 20% din produsul intern brut al tarii unde este inregistrata. Bancile mici, cu active sub 5 miliarde euro, nu vor fi supravegheate de BCE, ci de autoritatile nationale.
Ce se va intampla in cazul in care state participante la Mecanismul Unic de Supraveghere nu vor fi de acord cu unele decizii ale Consiliului de Supraveghere?
Trebuie sa intelegem ca in cadrul acestei constructii, orice stat are si drepturi si obligatii. De exemplu, in cazul in care un stat non euro se intampla sa conteste o decizie a Consiliului de Supraveghere, se va informa Consiliul Guvernatorilor, care va decide in termen de cinci zile lucratoare si care va explica in scris decizia sa.
Mai departe, in cazul in care statul respectiv continua sa mentina obiectiile fata de respectiva decizie, incetarea participarii la mecanismul de supraveghere bancara nu este automata ci va urma sa fie bine reglementata de anumite criterii si proceduri.
Trebuie facuta urmatoarea precizare: Romania a solicitat in tot acest timp ca Uniunea bancara sa ia in considerare drepturile si obligatiile tuturor tarilor din UE. Pe tot parcursul discutiilor, incepand cu luna iulie, Romania a avut o atitudine pozitiva si constructiva in cadrul consiliilor Ecofin pentru gasirea unui compromis in spirit european.
Astfel, ceea ce ne-am propus, si anume ca Romania sa fie la masa discutiilor, sa aiba un cuvant de spus in ceea ce priveste Uniunea bancara, constructie care implica toate statele membre, inclusiv cele non-euro, s-a intamplat. Efortul nostru este bine reprezentat in concluziile care au ramas definitive.
