Catedrala in care se odihneste tarul Petru cel Mare

Catedrala Sfintii Apostoli Petru si Pavel, una dintre cele mai vechi cladiri din Sankt Petersburg, gazduieste mormintele celor mai mari conducatori ai Rusiei

La inceputul secolului XVIII, Petru I decide sa inceapa constructia orasului Sankt Petresburg. El ura vechea cetate a tarilor, Moscova, cu traditiile ei de veacuri, cu superstitiile si intrigile de curte, cu spiritul oriental si razvratit totodata, cu invazia gandacilor de bucatarie si mizeria in care se complaceau atat nobilimea, cat si oamenii de rand. Noul orasoglindea dorinta de innoire a unui tar care se lepada de mostenirea stabunilor.

Sfintii Apostoli Petru si Pavel

Ca sa protejeze orasul de pericolul suedez, Petru cel Mare a construit o fortareata, iar in interiorul acesteia a inaltat Catedrala Sfintilor Apostoli Petru si Pavel, care avea sa devina simbolul orasului. Fiind construita in stil baroc, catedrala era pe vremea aceea complet diferita de bisericile traditionale ortodoxe. Forma dreptunghiulara, turnul cu clopote si ceasul sunt toate influente imprumutate de la bisericile protestante din vestul Europei. Amprenta arhitecturii olandeze era clar evidenta, dar toate au fost in concordanta cu dorintele tarului. Decoratiile interioare apartin unui grup de peste 40 de arhitecti rusi. Iconostasul a fost realizat de pictorii Pospelov si Protopopov, iar schitele reprezentand imagini ale nobilimii rusesti si ale membrilor familiei tarului, canonizati de Biserica Ortodoxa, au fost realizate de Mihail Avramov. Desi stilul arhitectural al catedralei este similar celui al bisericilor luterane, pictura iconostasului aduce mai mult cu a icoanelor specifice bisericii catolice. Istoria turnului cu copote este una tragica. Fiind cea mai inalta structura din inprejurimi, a fost, de multe ori, victima fortelor naturii. In anul 1756, turnul si clopotele au fost complet distruse din cauza unui incediu provocat de un fulger puternic. In 1776, Ecaterina cea Mare a ordonat ca acestea sa fie reconstruite exact cum au fost. Noile clopote, creatii ale unui cunoscut mestesugar pe nume Ort Krass, au fost aduse din Olanda. Acestea cantau imnul rusesc in fiecare zi la pranz, traditie care este mentinuta si in ziua de azi. Ceasul, asezat undeva pe trunchiul turnului, a fost oprit cativa ani, dar in 1952 a fost instalat unul nou.

Locul de veci al Romanovilor

In interiorul catedralei se gasesc mormintele mai tuturor conducatorilor rusi. Mormantul lui Petru I este si in ziua de azi cel mai vizitat, flori proaspete fiind depuse aproape in fiecare zi. Totusi, acesta nu s-a aflat intotdeauna aici. La 10 martie 1725, corpul sau a fost depus intr-o capela de lemn, special construita pentru tar, deoarece biserica nu era inca terminata. Sase ani mai tarziu, sufletul sau avea sa-si gaseasca odihna vesnica la nou-construita Catedrala Sfintii Apostoli Petru si Pavel, unde corpul sau a fost ingropat si se afla si astazi. Langa mormantul lui Petru cel Mare se afla cele ale imparateselor Ecaterina I, Ecaterina a II-a, Elisabeta si Petru al III-lea, care a fost inmormantat aici la 34 de ani dupa trecerea sa in nefiinta. In partea nordica, se gasesc mormintele lui Pavel I, Alexandru I, Nicolae I, Alexandru al II-lea, Alexandru al III-lea, precum si multi alti membri ai familiilor lor. In 1998, ramasitele ultimului tar, Nicolae al II-lea, au fost repatriate si ingropate cu toate onorurile in celebra catedrala. De asemenea, in septembrie 2006, dupa 78 de ani de la moartea sa, ramasitele Mariei Feodorovna au fost depuse intr-o cripta langa mormantul sotului ei, tarul Alexandru al III-lea. Cavourile fostilor conducatori rusi sunt foarte extravagante, majoritatea fiind decorate cu pietre pretioase

Fortareata Petru si Pavel

Dupa ce Petru I a recucerit teritoriile din jurul raului Neva, in 1703, a hotarat sa construiasca o fortareata pentru a proteja zona de posibilele atacuri ale armatei suedeze. Citadela a fost ridicata pe fosta insula Enisaari (acum Hare), planurile de aparare fiind realizate de inginerul francez Joseph Gaspard Lambert si de Petru I insusi. Peste 20.000 de soldati si de lucratori rusi, plus prizonieri suedezi au lucrat in conditii dificile, foarte repede. Grosimea fortificatiei, formata din doua ziduri, ajungea la 20 de metri, iar inaltimea la 12 metri. Intre ziduri erau cazemate, munitie, piese de artilerie si baraci ale soldatilor. La intrarea in fortareata a fost construita o poarta inalta, iar deasupra arcului de trecere era un vultur cu doua capete. Deoarece Neva a inundat in repetate randuri orasul, citadela a fost reconstuita de mai multe ori.

Dostoievski, prizonierul fortaretei

In interiorul citadelei a fost construita o inchisoare pentru cei care comiteau crime impotriva statului, un fel de Bastilie ruseasca. Insusi fiul lui Petru I, Alexei, a fost inchis si a murit aici in 1718, deoarece incercase sa influenteze politica statului, sa atace Vestul (ceea ce ar fi fost o eroare) in locul Estului (unde exista un teritoriu vast, foarte slab populat, deci usor de cucerit). Lista prizonierilor mai include si alte nume celebre, precum cunoscutul romancier Dostoievski, condamnat la moarte pentru ideile sale liberale, dar gratiat la locul de executie, fratele mai mare al lui Lenin, Alexander, teoreticianul Mihail Bakunin, printul anarhist Potemkin si teroristii care l-au asasinat pe tarul Alexandru al II-lea.