Adevarul despre jucariile sexuale

Sexualitatea umana si semnificatia sa pentru conventiile relatiilor sociale este un subiect recurent in sociologie. Privita in contextul studiilor de caz, poate fi considerat foarte bine un factor relevant pentru constructia ierarhiilor, in special in relatiile interpersonale. Aspectul placerii, privit atat din perspectiva de a primi cat si a oferirii, produs in constelatii individuale sau de grup, determina relatia individului cu rolul sexualitatii in construirea sau distrugerea increderii si a constiintei cu privire la propria pozitie in mediul social. Cu toate acestea, relatiile sexuale ca sursa fizica si, in consecinta, si confort si satisfactie mentala nu sunt in zilele noastre o problema care depinde exclusiv de corpul uman. Asa cum este aratat aici, diverse articole sunt adaptate in moduri creative, fie pentru a simula actele sexuale interpersonale, fie pentru a imbunatati experientele sexuale individuale sau comune. Jucariile sexuale, intrucat aceste dispozitive sunt etichetate in prezent, au o pozitie solida in industria sexului, ceea ce indica nu numai popularitatea lor ridicata, ci si o cerere fundamentala pentru aceste produse. Prin introducerea unor astfel de dispozitive in propria viata sexuala, ele devin relevante pentru discursul creat in jurul distributiei relatiilor de putere sexuala. Acest discurs este modelat si de reprezentarile si reprezentarile utilizarii jucariilor sexuale in productiile culturale. Vezi aici jucarii sexuale pentru femei care sa nu lipseasca din dormitor.

Urmatoarea lucrare sustine ca rolul jucariilor sexuale in constructia ierarhiei si distribuirea puterii depinde in cele din urma de perceptia subiectiva a utilizatorului asupra placerii. Cu toate acestea, exista numerosi factori care au un impact asupra construirii acestei subiectivitati. Acestea sunt, printre altele, perceptii ale utilizarii jucariilor sexuale, modelate de dominanta heteronormativitatii si, mai mult, atitudini particulare fata de jucariile sexuale reflectate in societate si in productiile de filme ale culturii populare. Pentru a determina interconectarea acestor factori, in aceasta lucrare sunt luate in considerare doua perspective: in primul rand, seturi diferite de cercetari realizate si sub forma subiectiva sau empirica si, in al doilea rand, reprezentarea jucariilor sexuale in diferite filme din secolul XXI si productii TV.

Recunoasterea existentei dispozitivelor construite exclusiv pentru a oferi placere sexuala a aparut abia in anii 1960, desi dispozitivele asociate cu aceasta functie fusesera create cu mult timp inainte. Pentru a clasifica varietatea dispozitivelor care pot servi la provocarea placerii sexuale, trebuie facute doua diferentieri: pe de o parte, contextul istoric al dezvoltarii unor astfel de dispozitive si, ulterior, clasificarea obiectelor mai contemporane in ceea ce priveste functionalitatea lor sexuala.

In primul rand, dezvoltarea dispozitivelor care au functionat ca jucarii sexuale, dar care nu au fost promovate si conceptualizate pentru placerile sexuale este un factor relevant pentru contextualizarea istorica. Aceste obiecte apar in principal in asociere cu discursul medical si mai tarziu, promovarea dispozitivelor de relaxare pentru sfera casnica. Vibratorul ca instrument medical, de exemplu, a aparut in anii 1880 cu scopul de a trata clinic femeile isterice, unde succesul procedurii s-a bazat pe realizarea paroxismului, cunoscut in prezent sub numele de orgasm. Isteria a fost prezentata in mod obisnuit ca o boala de sex feminin si si-a pierdut statutul patologic doar in 1952 dupa ce sexualitatea a incetat sa fie considerata ca fiind destinata numai scopurilor procreative. In acelasi timp, accentul discursului sexual s-a mutat catre placere aducand trasaturi ale intimitatii umane. Cu toate acestea, exista o patologizare explicita a excitatiei feminine, in contrast cu absenta discursului medical, fie patologic, fie apitologic, in jurul sexualitatii masculine condus de comunitatea medicala dominata de barbati. In consecinta, aceasta indica o distributie neuniforma a agentiei in favoarea partii identificate de barbat din societate, bazata pe distinctii legate de sex, de normalitate sexuala. Absenta interesului clinic pentru sexualitatea masculina o marcheaza ca fiind generica sau integrata, in timp ce investigarea constienta a sexualitatii feminine o semnifica ca devianta, justificand investigatia.