Ghicitul in ceai dateaza de prin mileniul doi inaintea erei noastre si a luat nastere in urma unei intamplari neasteptate. Imparatul chinez Shen Lung a obtinut ceai pe care mai tarziu l-a folosit pentru a-i fi citit viitorul. Pana in secolul XIX insa, doar in tarile asiatice se punea accentul pe ghicitul viitorului in ceai. Cum producatorii de ceai isi dezvoltau afacerea numai pe teritoriul asiatic, ceaiul si tehnica citirii acestuia nu a ajuns in vest decat o data cu migratia tiganilor din est in vest. Acestia au luat cu ei tehnica ghicitului in ceai si au adus-o si in Europa.
Taseografia sau ghicitul in ceai poate fi facut cu trei tipuri de ceai: ceai rosu, ceai verde si ceai negru. Odata cu ajungerea sa in vest insa, orice fel de planta poate fi folosita in citirea viitorului in ceai, singura conditie fiind aceea ca planta sa fie faramitata inainte ca bautura sa fie preparata.
Primele incercari ale citirii in ceasca de ceai in Europa vin din epoca medievala europeana in care ghicitorii isi dezvoltau tehnica citind in ceara sau plumb topit. Abia in secolul XVII, ghicitul in ceai a patruns cu adevarat si in Europa, odata cu rutele de negot stabilite intre olandezi si chinezi. Ideea ghicitului in ceai a prins foarte bine in Scotia, Anglia si Irlanda unde aceasta practica s-a dezvoltat rapid. Numerosi cititori in ceai au izvorat, multi dintre acestia creand chiar propriile dictionare si carti in care isi explicau tehnicile de citire a viitorului in ceai.
Olariile englezesti au prins de veste ca ceaiul devine din ce in ce mai popular si ca ghicitul in ceai este nelipsit de la orice casa asa ca au inceput sa isi largeasca numarul de seturi de cesti de ceai. Tot felul de seturi de cesti de ceai speciale cu designuri speciale si decorate cat mai extravagant au devenit „hartia” de pe care ghicitorii in ceai isi desfasurau activitatea, „citind” viitorul doritorilor. Nu doar cestile erau in centrul atentiei in acest caz, ci si farfurioarele, caci daca ceasca arata fabulos, nici farfurioara pe care aceasta sta nu poate fi mai prejos.
Prepararea ceaiului pentru ghicit
Ghicitul in ceai urmeaza cativa pasi pentru ca ceasca de ceai sa fie buna pentru ghicit viitorul. Orice planta poate fi folosita pentru prepararea licorii, insa aceasta trebuie sa fie faramitata inainte de a fi preparata. Pliculetele obisnuite de ceai nu pot fi folosite in ghicirea viitorului din ceasca pentru ca nu sunt preparate de catre cel care doreste sa ii fie ghicit viitorul. Cel care doreste a-i fi citit viitorul intr-o cana cu ceai nu poate sa isi interpreteze simbolurile singur, iar atunci cand incepe procesul de ghicit, in camera in care se intampla acest lucru nu trebuie sa fie decat doua persoane: ghicitorul si solicitantul. In timp ce apa de ceai fierbe, solicitantul trebuie sa puna o lingurita de planta rasa pe o tablita incinsa pentru a provoca ablitatile plantei si a intra in comuniune cu aceasta.
Metode de ghicit in ceai
Dupa ce apa fierbinte este turnata peste planta faramitata, aceasta este lasata sa se raceasca si este bauta. Ghicitorul se uita mai apoi in ceasca golita a solicitantului si identifica simboluri si imagini lasate de frunzulitele plantei. Una din metodele golirii cestii este aruncarea continutului si scuturarea cestii, insa aceasta metoda este una rar intalnita; in majoritatea cazurilor ceaiul este baut, iar ceasca este invartita de cel caruia i se citeste in ceasca. Ghicitul in ceai este realizat fie din intuitie, fie conform unor simboluri care au fost lasate din generatie in generatie.
Tehnica ghicitului in ceai
De obicei, ghicitorul porneste de la evidentierea prezentului la viitor, citind mai intai ce vede pe marginea cestii, dinspre toarta spre centrul cestii in linie spiralata. Fundul cestii reprezinta viitorul indepartat al solicitantului si acesta este interpretat la sfarsit. Unii cititori in ceai gasesc numai imaginile facute de frunzulitele de ceai pe fundalul cestii in timp ce altii aleg sa interpreteze si imaginile formate pe fundalul frunzulitelor.
Ghicitul in ceai este o arta si, tocmai de aceea, multi cunoscatori spun ca nu este de bun augur ca ghicitorul sa foloseasca un dictionar de simboluri in timp ce ghiceste in ceai, iar ceaiul trebuie facut din plante si nu din pliculete de ceai taiate. Pliculetele de ceai sunt „interzise” si pentru ca plantele din interiorul acestora sunt taiate mult prea marunt si nu ar forma imagini specifice simbolurilor formate din frunzulite de ceai.
Ghicitul in ceai din vest
Cum unii ghicitori din vest au considerat ca pozitia frunzulitelor in ceasca are un rol important, ceramica si olaritul au fost si ele influentate de aceste cereri ale ghicitorilor englezi si americani. Pe langa cestile obisnuite, producatorii americani si englezi de ceramica au inceput prin secolul XIX sa produca seturi speciale de cesti de ceai folosite pentru ghicitul in ceai. Multe din seturile de ceainarie sunt patentate si vin cu propriile instructiuni de folosire. Cele mai comune seturi de ceai sunt cele cu cesti zodiac, cesti cu simboluri si cesti cu carti de joc.
In cazul cestilor zodiac exista simboluri ale planetelor si semnelor zodiacale. Pe interiorul cestilor se gasesc simbolurile planetare, iar farfurioara are simbolurile zodiacale.
Cestile cu simboluri sunt decorate cu aproximativ 50 de simboluri existente in ghicitul in ceai, setul fiind acompaniat si de explicatia fiecarui simbol.
Setul de cesti cu carti de joc prezinta pe interior sau exterior imagini aleatorii ale celor 52 de carti de joc si a jokerului.
Ghicitul in ceai incepe sa devina tot mai popular si in Romania. Odata cu ceainariile care incep sa rasara pe la colturi de strada, rasar si ghicitorii in ceai care se documenteaza prin intermediul tuturor mijloacelor de informare pe care le gasesc. Novici sau experti, toti incearca cu nerabdare sa descopere tainele ghicitului in ceai si sa gaseasca intelesuri ascunse intre frunzulitele de plante amestecate cu apa fierbinte. Ceaiul incepe sa prinda popularitate si la noi in tara, odata cu el venind si sofisticarea servirii unei asemenea cesti de ceai asa cum trebuie.
