Copiii, fara aparare impotriva publicitatii agresive a industriei alimentare

Copiii lumii sunt enorm expusi la raspandirea produselor nedorite ale caror tehnici de marketing le exploateaza vulnerabilitatea si le pot dauna sanatatii si bunastarii.

Daca intrebam care sunt alimentele preferate ale copiilor si adolescentilor din jurul nostru, sigur ne vor spune cateva care se incadreaza in categoria ultraprocesate. Si este ca aceste produse sunt concepute din ambalaj, amplasarea acestuia in magazine, precum si publicitatea acestuia pentru a atrage atentia celor mai tineri si a-i face clienti captivi.

Consumul de junk food este deja o problema globala, conform statisticilor Federatiei Mondiale a Obezitatii, exista 158 de milioane de copii obezi in intreaga lume. Pana in 2030 se preconizeaza ca vor fi 250 de milioane.

In multe tari ale lumii, se ia in considerare reglementarea publicitatii pentru junk food si bauturi dulci, deoarece aceste corporatii isi directioneaza strategiile de publicitate catre minori, astfel, acestia vor avea clienti pe viata. Atat Organizatia Mondiala a Sanatatii, cat si Unicef ​​au avertizat despre acest lucru intr-un raport, deoarece „copiii din intreaga lume sunt expusi enorm la reclamele companiilor, ale caror tehnici de marketing le exploateaza vulnerabilitatea de dezvoltare si ale caror produse le pot dauna Sanatatii si Bunastare”.

Un studiu din 2013 a constatat ca 60% din reclamele pentru alimente si bauturi nu indeplineau niciun standard de calitate nutritionala: produsele promovate in spectacolele de desene animate erau bogate in calorii si zahar, in timp ce alimentele promovate in timpul evenimentelor sportive aveau cel mai mare continut de grasimi si sodiu.

Ceea ce se anunta la televiziunea mexicana sapte ani mai tarziu nu este foarte diferit. O analiza mai recenta axata pe programele de televiziune cu cea mai mare audienta pentru copii a constatat ca  reality show-urile  si filmele sunt acolo unde exista mai multa publicitate; bauturile dulci sunt cele mai promovate.

Se pare ca singurul raspuns este acela de a elimina expunerea celor mai tineri la publicitatea nedorita, Universitatea din Michigan a constatat ca reclamele fast-food contribuie la adolescentii sa manance in exces, din cauza activarii neuronale mai mari in regiunea „recompensei” a creierului. aport mai mare de alimente. Chiar si atunci cand restaurantele promoveaza alimentatia sanatoasa, siglele si brandingul lor genereaza semnale asociate cu alimentele nesanatoase. Aceasta cercetare este considerata valoroasa deoarece intareste dovezile rolului publicitatii in cresterea obezitatii.

Dar acelasi lucru se intampla si cu copiii mai mici, atunci cand sunt expusi la aceste tipuri de reclame, consumul lor de calorii creste.

Si este ca, pe langa faptul ca arata produsele ca fiind delicioase, apeleaza la emotii, sunt legate de experiente pozitive, precum familia, distractia si fericirea.

Bauturile racoritoare sunt cele mai agresive

O investigatie a Institutului National de Sanatate Publica (INSP) a analizat publicitatea a 2.380 de bauturi disponibile in magazine, 82% erau destinate baietilor si fetelor, 88% depaseau nivelurile de zaharuri gratuite si 56% contineau indulcitori. Bauturile care folosesc mai mult de doua strategii de publicitate au cea mai mare proportie de zaharuri gratuite.

Si desi nu exista date din tara noastra, se stie ca numai pe piata din Statele Unite, bauturile racoritoare au cheltuit un miliard de dolari pe publicitate in 2018. Sugary Drinks FACTS 2020 a documentat ca aceste cheltuieli au crescut cu 26 la suta fata de ceea ce s-a cheltuit in 2013. 38 la suta din publicitate corespunde PepsiCo si 31 la suta Coca-Cola. Brandurile care au cheltuit mai mult de 100 de milioane de dolari fiecare pentru a-si face publicitate bauturilor au fost Coca-Cola, Pepsi, Gatorade si Mtn Dew.

Chiar daca Coca-Cola a promis sa nu vizeze direct marketingul catre sugari, nefiind reclame in mass-media unde mai mult de 35 la suta din audienta sunt copii si asigurandu-se ca functioneaza pentru a „reduce expunerea copiilor la reclama pentru toate produsele cu continut ridicat de grasimi, sare. sau continut de zahar, un raport a dezvaluit ca compania de bauturi racoritoare a concentrat campanii in timpul Jocurilor Olimpice de la Rio de Janeiro si a activarii fizice  Miscarea este fericirea  asupra adolescentilor si a mamelor lor, chiar angajand celebritati cu fani mai tineri de 12 ani, intr-un mod subtil pentru a ajunge la cei mici.

Raportul se incheie prin a solicita „actiuni globale pentru eliminarea publicitatii si marketingului produselor daunatoare, inclusiv a produselor alimentare nesanatoase, la evenimentele sportive. Acest lucru ar necesita ca organismele sportive precum Comitetul Olimpic International si FIFA sa isi joace rolul in abordarea problemei in cauza.”

Din 2013 pana in 2018, expunerea adolescentilor la publicitatea TV a crescut pentru marcile de ceai cu gheata la peste 68%, in ciuda unei scaderi de 52% a timpului petrecut la televizor. Bauturile energizante si bauturile pentru sport si-au directionat publicitatea direct catre tineri. Prescolarii au vazut cu 26% mai multe reclame TV pentru bauturi dulci in 2018 decat in ​​2013.

Retelele sociale nereglementate

In Mexic, 25 la suta dintre consumatorii de internet sunt minori, 87 la suta folosesc retelele de socializare, cu toate acestea, acestea inca nu sunt reglementate, iar companiile care produc alimente procesate profita de asta, deoarece tot mai multa publicitate prin intermediul smartphone-urilor si tabletelor, rezultand intr-un mediu imersiv. , experienta de cumparaturi perfecta si personalizata „Toate aceste strategii ajuta la asigurarea unei viitoare baze de consumatori de copii fideli marcii, care au sanse mai mari sa gaseasca aceste produse sarace atragatoare, bogate in nutrienti si energetice, mai ales atunci cand sunt impodobite cu personaje de desene animate, celebritati, si imagini si mesaje atragatoare asociate cu acestea”, noteaza cercetatorii intr-un editorial.

Un studiu care a analizat cele mai mari 16 platforme de socializare din lume, inclusiv Instagram, TikTok, YouTube, Snapchat si Facebook, a constatat ca niciuna dintre retelele de socializare nu are restrictii privind promovarea alimentelor nesanatoase pentru copii. Chiar si YouTube Kids, care interzice marketingul direct al junk food, a permis o anumita expunere a marcii prin videoclipuri promotionale de pe platforma.

Majoritatea retelelor restrictioneaza reclamele la tutun, alcool si jocuri de noroc adresate copiilor. Altii chiar au interzicerea produselor dietetice, precum si a procedurilor cosmetice, pentru utilizatorii sub 18 ani.

Conform recomandarilor OMS, platformele de social media trebuie sa adopte restrictii privind publicitatea pentru mancarea nedorita pentru toate persoanele sub 18 ani, sa le protejeze de publicitatea directa, postarile sponsorizate si  influentatorii,  alimentele promovate trebuie sa respecte criteriile nutritionale aprobate de guverne.

Strategiile de publicitate pe retele includ „personajul animat, fotbalistul care bea bautura dulci sau mananca pizza si o posteaza, ceea ce il face pe copil sa devina un consumator fidel din la o varsta frageda si sa insiste ca tatal sau sa-i cumpere aceste produse.”

Si multe produse care au o dubla intentie, „pe de o parte se spune:  bune pentru oase si dinti , adica pentru mama, pentru ca isi doreste fiul sa fie sanatos. Si apoi in alta parte, micul cadou este un mesaj de angajare a copilului”.

Efectele

Obezitatea nu este singura problema a consumului de alimente ultraprocesate, dar este asociata cu alte tipuri de tulburari. De exemplu, fetele supraponderale incep pubertatea mai devreme decat fetele cu greutate normala. Se crede ca acest lucru se datoreaza faptului ca excesul de greutate cauzeaza rezistenta la insulina, care la randul sau creste nivelul de estrogen, care este cheia in pubertate.

Consumul excesiv de produse nedorite poate provoca modificari in structura si functia cortexului prefrontal al adolescentilor, inclusiv alterarea semnalizarii si inhibarea dopaminei. Cercetatorii explica ca „creierul adolescentului are o tripla vulnerabilitate: un impuls crescut de a obtine recompense, abilitati de autoreglare reduse si susceptibilitatea de a fi schimbat de factorii de mediu, inclusiv mancarea nedorita”.

Si vestile proaste continua. Copiii cu obezitate au un risc de mortalitate de trei ori mai mare la varsta adulta timpurie comparativ cu copiii cu o greutate sanatoasa; sunt mai predispusi sa sufere de anxietate si depresie. In timp ce adolescentii obezi cu diabet zaharat de tip 2 sau hipertensiune arteriala pot avea mai multe sanse de a avea semne de imbatranire prematura a vaselor de sange in comparatie cu adolescentii sanatosi.

Reglementari

Interesul superior al copiilor trebuie sa prevaleze asupra reclamei. Mediul obezogen incalca drepturile minorilor, deoarece pe langa inlocuirea mancarii traditionale „se folosesc tehnici pentru a insela copiii si fetele, astfel incat acestea sa consume alimentele procesate si insela populatia spunand ca au adaugat vitamine si fier si ii face sa creada ca acest lucru se imbunatateste. Din acest motiv, considera ca trebuie luate masuri.

Utilizarea personajelor si a altor strategii vizuale au fost folosite frecvent in ambalaje pentru a atrage copiii. De aceea, s-a stabilit ca publicitatea celor care includ una sau mai multe stampile de avertizare sau legenda indulcitorilor, „nu trebuie sa includa personaje pentru copii, animatii, desene animate, vedete, sportivi sau mascote, elemente interactive. , precum jocuri vizuale-speciale sau descarcari digitale, destinate copiilor care incita, promoveaza sau incurajeaza consumul, cumpararea sau alegerea produselor respective.

Industria alimentelor procesate si a bauturilor s-a concentrat pe sublinierea faptului ca greutatea corporala scazuta este o problema personala si ca pandemia de obezitate si supraponderalitate trebuie atacata de la individ. Totusi, initiativele de abordare a obezitatii infantile trebuie sa aiba in vedere rolul publicitatii si de aceea specialistii recomanda nu doar acoperirea mass-media, ci si platformele de streaming, radioul, paginile web si retelele de socializare, reglementand orare cu un public mai mare de copii.

Oamenii de stiinta spun ca „daca doriti sa reduceti povara bolilor si mortalitatii si a costurilor economice asociate consumului de alimente ultraprocesate, este imperativ sa investiti intr-un cadru global unificat, care sa puna accentul categoric pe evitarea acestor alimente si ce se intampla. dincolo de ele.lasa-l in mainile industriei alimentare sa se autoregleze”.

Acestea includ retelele sociale care pot lua deja masuri pentru a proteja copiii de tacticile de marketing ale agentilor de publicitate pentru mancarea nedorita. „Acesta ar fi o contributie esentiala la eforturile de imbunatatire a dietei tinerilor si de a aborda problema in crestere a obezitatii in intreaga lume”.