Criza datoriilor suverane Vechiul Continent, dublata de cea bancara, a inceput sa afecteze nucleul dur al economiei europene. Astfel, luni noapte, Moody’s a decis sa plaseze sub perspectiva negativa ratingurile a trei tari europene detinatoare de calificative AAA: Germania, Olanda si Luxemburg.
Din zona euro, singurul stat cu rating suveran maxim care si-a pastrat perspectiva stabila a fost Finlanda. In acest ritm, la inceputul anului viitor, singurul stat cu rating triplu A din zona euro ar putea ramane Finlanda. Chiar daca Finlanda nu va fi ocolita nici ea de criza din zona euro, ea este avantajata de structura sistemului sau bancar, de dimensiuni reduse si orientat in special catre companiile interne. Finlanda are expuneri limitate pe zona euro si se afla intr-o oarecare izolare fata de aceasta. In plus, spre deosebire de celelalte state europene cu rating triplu A, statul finlandez a decis sa opteze pentru o politica prudenta de colateralizare a sustinerii financiare acordata celorlalte state europene cu probleme.
Decizia Moody’s are la baza riscul in crestere al parasirii zonei euro de catre Grecia, inevitabilitatea unui nou ajutor colectiv acordat unor state europene cu probleme (in special Spania care s-a confruntat luni cu iesiri de capital considerabile) si perspectiva de stagnare economica din zona euro. La sfarsitul celui de-al treilea trimestru, Moody’s va analiza implicatiile acestor ultime evenimente asupra ratingurilor Frantei si Austriei, ale caror perspective au fost deja plasate sub perspectiva negativa inca din luna februarie.
Bursele, la pamant
In motivarea deciziei luate Moody’s subliniaza atat costurile ridicate ale unei eventuale destramari ale zonei euro, cat si cele alternative, ale unei posibile tentative de salvare a acesteia, nota de plata fiind considerabila si in acest caz. In urma iesirilor de capital masive inregistrate luni in Spania, bailout-ul celei de-a patra puteri a Europei a devenit aproape o certitudine. Dovada: prabusirea burselor europene din aceeasi zi: bursa elena a pierdur 7,1%, cea germana 3,2%, iar cea portugheza 3,4%. Indicele bursei spaniole scazuse cu 5% inainte ca reglementatorul local sa intervina si sa interzica short-selling-ul pe toate cotatiile in urmatoarele trei luni. Italia a interzis acelasi lucru cu mai multe saptamani in urma. Nici Dow Jones nu a dus-o mai bine, pierzand in sedinta de luni 2,4%. Pietele asiatice au debutat mai prudent, tot pe rosu, insa cu pierderi cuprinse intre 0,1 si 0,5%.
Motivul principal invocat de Moddy’s pentru retrogradarea perspectivei de rating a Germaniei de la stabil la negativ a fost cel privind costurile pe care le-ar avea o eventuala “salvare” a Italiei si Spaniei asupra finantelor germane. De asemenea, a fost invocata si expunerea ridicata a bancilor germane in cele doua state.
Celelalte doua mari agentii de rating, Fitch si Standard & Poor’s, inca situeaza tratingul triplu A al Germaniei sub perspectiva stabila.
Ministerul german de finante: estimarea se bazeaza pe riscurile pe termen scurt
In urma anuntului Moody’s, ministerul german de Finante a emis un comunicat in care afirma ca “Germania va continua sa-si exercite rolul de ancora de stabilitate in zona euro” si “va face totul posibil impreuna cu partenerii sai pentru a depasi cat mai repede criza datoriilor”. In opinia oficialilor germani, “riscurile din zona euro sesizate de agentia de rating nu sunt noi”, iar “aceasta estimare se bazeaza pe riscurile pe termen scurt, in timp ce perspectivele stabilizarii pe termen lung nu sunt mentionate”. “Zona euro a pus in practica o serie de masuri ce trebuie sa conduca la o stabilizare durabila. Germania se gaseste intr-o situatie economica si financiara solida cu perspective solide de crestere economica si cu o capitalizare imbunatatita a sectorului bancar”, crede ministerul german de externe.
Spania, aproape condamnata “Va trebui stopata contagiunea catre Italia”, sustine Helen Haworth, de la Credit Suisse London. Analistii considera ca Spania se afla deja intr-o situatie aproape imposibila, Banca Centrala de la Madrid anuntand luni o noua contractie a PIB-ului de 0,4% in cel de-al doilea trimestrul fata de primul trimestru al acestui an. Responsabila pentru acest lucru este “contractia substantiala” a cheltuielilor publice si private. Bundesbank-ul a estimat la randul sau o crestere moderata de 0-0,5%, in scadere fata de cea inregistrata in primul trimestru, de 0,5%.
Spania va trebui sa plaseze in acest an obligatiuni pe termen lung in valoare de peste 28 de miliarde de euro si titluri de stat pe termen scurt de peste 50 de miliarde de euro, operatiune aproape imposibila in conditiile in care se confrunta cu iesiri de captal considrabile. In plus, aceste calcule sunt facute fara a lua in seama necesarul suplimentar de finantare al regiunilor spaniole, pline de datorii. Acestea ar adauga inca 30 de miliarde la nota de plata, ridicand necesarul de finantare pentru un an al Spaniei la peste 100 de miliarde de euro. Iar randamentele obligatiunilor spaniole pe zece ani au trecut cu bine de nivelul de avarie de 7%, de la care orice refinantare a datoriei publice devine paguboasa. Luni, ele se plasau la un nivel de 7,51%.
“Cresterea randamentului obligatiunilor pe zece ani mult peste nivelul de 7% reaminteste de evenimentele din Greicia din aprilie 2010, de cele din Irlanda din octombrie 2010 si de cele din Portugalia din februarie 2011”, sustin analistii de la Bank of New York Mellon. “In toate aceste cazuri, saltul decisiv al randamentelor peste 7% a semnalat startul prabusirii increderii investitorilor si a condus la cate un bailout in cateva saptamani”, concluzioneaza acestia, citati de Wall Street Journal.
