Ce este mindfulness si cum va poate schimba viata?

Ai mult stres? Nu te simti concentrat? Ai nevoie de pace interioara? Cauti bunastare emotionala? Atunci ar trebui sa cunosti practica mindfulness, o noua filozofie de viata care creste din ce in ce mai mult.  Mindfulness este ideea de a invata sa fii pe deplin prezent si implicat in moment, o stare de spirit care este constienta de gandurile si sentimentele tale fara distragere sau judecata. Oricat de simplu ar parea, mindfulness transforma modul in care ne raportam la evenimente si experiente. Creeaza un mod mai spatios de a fi in lume, care este mai putin reactiv si, in general, mai fericit.

Mindfulness a fost tradus in spaniola in diferite forme, toate compuse din lipsa unui cuvant care sa ofere sensul original. Cele mai comune traduceri sunt mindfulness, mindfulness, prezenta mintii si mindfulness/constientizare deschisa, printre altele. In cele mai multe cazuri, direct cuvantul englez „mindfulness”.

Cuvantul mindfulness este, de asemenea, una dintre primele traduceri facute ale cuvantului „sati” in pali, o limba vernaculara asemanatoare sanscritei care era vorbita in momentul in care Buddha a inceput sa predea acum 2.500 de ani. Sati este nominalizarea verbului „sarati” care inseamna a-ti aminti sau a-ti aminti.

„Mindfulness este constientizarea care apare din acordarea atentiei, in mod intentionat, in momentul prezent si fara judecata.” Aceasta este definitia necitata a lui Jon Kabat-Zinn, binecunoscut autor nascut in America si fondator al Clinicii de Reducere a Stresului (MBSR). ) de la Universitatea din Massachusetts.

Mindfulness este un cuvant destul de simplu. Sugereaza ca mintea se ocupa pe deplin de ceea ce se intampla in viata de zi cu zi, de ceea ce faci, de spatiul prin care te misti. Acest lucru poate parea banal, cu exceptia faptului enervant ca deseori ne abatem de la problema in cauza. Mintea ne zboara, ne pierdem legatura cu corpul si in curand suntem absorbiti de ganduri obsesive despre ceva ce tocmai s-a intamplat sau ingrijorarea viitorului. Si asta ne ingrijoreaza.

Obiectivul mindfulness

Obiectivul mindfulness-ului este acela de a atinge o stare profunda de constiinta libera de judecati despre senzatiile, sentimentele sau gandurile noastre, acordand atentie la ceea ce se intampla in interiorul nostru in fiecare moment prin tehnici de meditatie sau tehnici de mindfulness. 

Meditatia Mindfulness urmareste atentia totala catre momentul prezent, adica constientizarea si cresterea capacitatii de concentrare; recunoaste-ne gandurile, dar accepta-le fara a judeca, punand la indoiala tiparele noastre mentale obisnuite, modul nostru obisnuit de a gandi. Obiectivul este ca persoana sa isi poata observa gandurile cu perspectiva, fara a se scufunda in continutul lor si astfel sa obtina o mai buna calitate a vietii si o bunastare generala.

Alaturi de yoga si exercitii, mindfulness este o varietate de exercitii si ganduri care vizeaza nu numai relaxarea, ci si imbunatatirea capacitatii de concentrare si atentie, reducerea stresului, reducerea anxietatii, promovarea somnului si odihna si, prin urmare, poate duce la o mai buna sanatate fizica si mentala. 

Practicarea mindfulness inseamna a crede ca va servi la imbunatatirea calitatii vietii in anumite aspecte, dar nu implica a crede in idei legate de dualism, spirite, zei sau viata de dupa moarte. De aceea, termenul de mindfulness este adesea folosit pentru a vorbi despre un tip de meditatie bazata pe principiile stiintei. O varianta sistematizata si „non-confesionala” a meditatiei, capabila sa fie modelata prin descoperiri stiintifice si orientata catre obiective concrete si „pamantene”.

Prin urmare, aceasta filozofie poate fi adaptata la diferite contexte si medii, deoarece abordarea ei este pragmatica si nu depinde de dogmele religioase. Si, mai important, popularitatea sa a condus la crearea unei biblioteci de literatura stiintifica care include numeroase studii care exploreaza potentialul mindfulness in diferite fatete: autocontrol la copii, dezvoltarea rezilientei si a resurselor de coping la persoanele bolnave, imbunatatirea in niveluri obiective de sanatate.

Cum se practica mindfulness?

Daca este prima data, trebuie sa stii ca nu este complicat sa faci acest tip de meditatie. Iata o practica de postura care poate fi folosita ca etapa de deschidere a unei perioade de practica de meditatie sau pur si simplu ca ceva de facut pentru un minut, poate pentru a va stabiliza si a gasi un moment de relaxare inainte de a reveni la viata obisnuita. Daca aveti rani sau alte dificultati fizice, puteti modifica acest lucru pentru a se potrivi situatiei dvs.

  • Gasiti un spatiu linistit: Ferit de zgomot si/sau distrageri exterioare, cu o temperatura adecvata si in care sa va simtiti foarte confortabil: in camera dvs., in birou, intr-un parc in aer liber, in gradina…
  • Luati loc: Indiferent pe ce stati (un scaun, o perna de meditatie, o banca de parc), gasiti un loc care sa va ofere un loc stabil, solid, fara sa va cocotati sau sa va culcati.
  • Purtati imbracaminte confortabila: Pentru a practica mindfulness nu este necesar sa aveti imbracaminte speciala, totusi, este recomandat sa purtati imbracaminte care sa nu stea in cale, care sa va faca sa va simtiti bine cu voi insiva si sa va ajute sa va asigurati ca senzatiile corporale nu interfereaza cu folosirea oricarei haine.
  • Concentreaza-te pe respiratia ta : folosim senzatia de respiratie ca o ancora pentru momentul prezent. Si de fiecare data cand ne intoarcem la respiratie, ne intarim capacitatea de a o face din nou. Numiti-o curl biceps pentru creierul dvs.
  • Lasa emotiile si gandurile sa apara: pe masura ce exersezi sa fii atent la ceea ce se intampla in corp si minte in momentul prezent, vei descoperi ca apar multe ganduri. Mintea se poate indrepta catre ceva ce s-a intamplat ieri, poate rataci prin lista de lucruri de facut; Mintea va incerca sa fie oriunde, dar unde esti tu. Dar ratacirea mintii nu este ceva de care ar trebui sa te temi, face parte din natura umana si ofera momentul magic pentru partea esentiala a practicii mindfulness, partea despre care cercetatorii cred ca duce la creiere mai sanatoase si mai agile: momentul in care recunosti ca mintea ta a ratacit.
  • Nu trebuie sa cumparati nimic: Puteti exersa oriunde, nu este nevoie sa iesiti si sa cumparati o perna sau o banca speciala, tot ce aveti nevoie este sa va dedicati putin timp si spatiu pentru a va accesa abilitatile de mindfulness in fiecare zi. Desi poate fi folosit orice tip de pozitie, se recomanda sa aveti spatele drept pentru ca respiratia sa curga bine, iar experienta si practicarea meditatiei sa fie mai confortabila. 

Modul terapeutic

Exista terapii care utilizeaza mindfulness in cadrul structurii si programelor lor, cum ar fi Terapia Dialectica-Comportamentala si Reducerea Stresului bazata pe Mindfulness (MBSR), Terapia Cognitiva bazata pe Mindfulness (MBCT) si altele. Mindfulness s-a dovedit util intr-o varietate de tulburari mentale si fizice, cum ar fi stresul, depresia, tulburarile de anxietate, tulburarile de alimentatie, durerea, starile emotionale legate de cancer etc. Practica mindfulness-ului a demonstrat, de asemenea, efecte pozitive asupra relatiei terapeutice si dobandirea unor abilitati importante pentru o buna practica psihoterapeutica.

Concentrandu-se pe aici si acum, multi oameni care practica mindfulness-ul constata ca sunt mai putin probabil sa fie prinsi de griji cu privire la viitor sau sa regrete trecutul, au mai putine griji cu privire la succes si stima de sine si sunt mai capabili sa formeze profunde. legaturi cu ceilalti.

Interesul pentru mindfulness nu se limiteaza la domeniul psihoterapiei, el starneste si un interes enorm pentru cercetarea fundamentala, in special in neurofiziologie, dar si pentru educatie, deoarece practica mindfulness se contureaza ca un instrument educational puternic.

Terapia dialectica comportamentala (DBT): Este un program dezvoltat pentru a trata persoanele cu dereglare emotionala si comportamente disfunctionale severe, cum ar fi tentative de suicid si comportamente de autovatamare, persoanele cu tulburare de personalitate borderline fiind principalii beneficiari ai acestui tratament, desi in ultimii ani. s-a extins utilizarea sa la dependente si tulburari de alimentatie. 

Mindfulness-Based Stress Reduction (MBSR): Este abordarea de pionierat in integrarea tehnicilor de meditatie in medicina si psihologia occidentala, a fost dezvoltata de Jon Kabat-Zinn in 1982. Pentru a face fata suferintei si stresului, MBSR isi propune adoptarea specifice atitudini in timpul exersarii exercitiilor integrate in program, toate provin din Zen si sunt urmatoarele: a nu judeca, a avea rabdare, mintea de incepator, a avea incredere in propria bunatate si in intelepciunea de baza, nu te stradui sa obtii nimic scop, accepta si elibereaza

Terapia cognitiva bazata pe mindfulness (MBCT): a fost dezvoltata de Segal, Williams si Teasdale in 2002, pentru a preveni recaderile in depresia cronica. Ei propun ca recaderile se datoreaza reactivarii tiparelor de gandire negative atunci cand apar stari disforice. 

Desi obiectivele initiale ale cercetarii mindfulness au fost durerea, stresul si calitatea vietii, posibilele aplicatii clinice intr-un centru medical au crescut si s-au diversificat de-a lungul anilor. 

Beneficiile mindfulness-ului

Meditatia Mindfulness ne ofera un moment in viata noastra in care putem suspenda judecata si ne dezlantuim curiozitatea naturala despre functionarea mintii, abordand experienta noastra cu caldura si bunatate, fata de noi insine si de ceilalti.

Cand suntem atenti, reducem stresul, imbunatatim performanta, dobandim cunostinte si constientizare prin observarea propriei minti si ne crestem atentia asupra bunastarii celorlalti.

  • Impulsul anumitor tipare invechite poate fi tolerat: Mintea nu inceteaza sa bombardeze gandurile continuu. Constientizarea acestei activitati va permite sa o gestionati. Exista ganduri care nu au nicio functie reala in acel moment precis si produc zgomot de fundal in minte. Prin mindfulness, putem elibera aceste ganduri pentru a ne concentra asupra a ceea ce ne dorim.
  • Actionam mai putin pe pilotul automat: Mindfulness ne permite sa antrenam reglarea atentiei si sa fim constienti de ceea ce de obicei trecem cu vederea atunci cand activam pilotul automat.
  • Te ajuta sa te concentrezi mai mult: Mindfulness sau constientizarea deplina, concentrandu-te pe momentul prezent, iti permite sa fii constient de ceea ce simti acum. Cu aceasta, putem suferi mai putin de emotiile resimtite in trecut, putem anticipa mai putin emotiile care pot aparea in viitor si, de asemenea, sa fim mai constienti de ce emotii simtim in prezent, in acest moment. Cunoasterea starii tale emotionale actuale este primul pas catre reglarea acesteia. Reglarea emotionala consta in adaptarea expresiei emotionale la situatie
  • Ajuta la starile de stres si anxietate: Anxietatea este o emotie normala si functionala, care serveste la activarea organismului in fata unui posibil pericol. Cu toate acestea, uneori, anxietatea devine patologica, deoarece activarea este excesiva si impiedica functionarea normala.
  • Promoveaza somnul: Mindfulness ne poate ajuta sa dormim mai bine noaptea. Persoanele care o practica arata un control mai mare asupra emotiilor si comportamentelor in timpul zilei. Iar noaptea, sunt capabili sa aiba un nivel scazut de cortizol, ceea ce ii ajuta sa doarma mai bine. Trebuie remarcat faptul ca mindfulness nu este o tehnica de relaxare si nu este obiectivul ei principal. Cu toate acestea, poate fi o consecinta benefica.
  • Ajuta inteligenta noastra emotionala: cortexul prefrontal dorso-lateral este activat cu atentie si autoobservare, in timp ce cortexul prefrontal este activat cu metacognitie, favorizand o procesare mai constienta a informatiilor.
  • Este nevoie de doar o jumatate de ora pe zi: cercetarile publicate in Journal of Internal Medicine au aratat ca practicarea zilnica a unei jumatati de ora de mindfulness amelioreaza simptomele tulburarilor precum depresia sau anxietatea. In plus, ei au descoperit ca meditatia concentrata (din traditia budista de concentrare asupra prezentului si a nejudecatii) ar putea avea efecte pozitive asupra perceptiei durerii.
  • Imbunatateste relatiile interpersonale: Mindfulness va ajuta sa raspundeti corespunzator la stresul relational si imbunatateste capacitatea de a va comunica emotiile unei alte persoane.
  • Promoveaza creativitatea: meditatia ajuta la calmarea mintii, iar o minte calma are mai mult spatiu pentru a genera idei noi.
  • Protejeaza creierul: Conform unui studiu realizat de Universitatea Harvard si Spitalul General din Massachusetts, meditatia mareste dimensiunea elomerilor, structuri care se afla la capetele cromozomilor si sunt direct legate de imbatranire si de dezvoltarea anumitor patologii asociate batranetii.

In prezent puteti gasi exercitii, carti, podcasturi si videoclipuri despre aceasta practica pe retelele de socializare, simplificand si punand aceasta practica la dispozitie tuturor de care puteti beneficia in orice moment pana cand va intra in obiceiurile voastre zilnice.