Cu totii am experimentat-o: muzica are puterea de a ne distrage atentia de la sentimentele noastre negative. Cum ? Exista un sistem in creierul nostru care produce ganduri irationale si spontane, nuantate de emotii, cel mai adesea ruminatii anxioase. Este localizat precis in cortexul orbitofrontal, deasupra orbitelor. Cu toate acestea, muzica poate influenta acest mod inconstient „pilot automat”.
Daca gandurile noastre incep sa rataceasca spre un sunet de fundal fericit care elibereaza cativa neurotransmitatori benefici in creier, este mai probabil ca acestia sa fie pozitivi. Muzica activeaza, de asemenea, zone ale creierului legate de memorie si emotii. „In acelasi timp, starea de spirit legata de experienta reapare”, explica Stefan Kolsch.
Reflexe bune
Pentru a incepe ziua cu bine, acordati o melodie optimista si leganati-va soldurile timp de cinci minute, ridicand bratele spre cer. Nu ezitati sa il ascultati din nou (sau altul) in timpul zilei pentru a va reimprospata buna dispozitie. Incepi sa rumegi? Concentreaza-te pe melodia ta preferata, cea care iti aminteste de tinerete sau de zilele fericite. De asemenea, poti, in caz de blues, sa alegi o melodie corespunzatoare starii de spirit dorite si sa reflectezi, in timp ce o asculti, asupra aspectelor pozitive ale vietii tale. Intotdeauna exista cel putin unul!
Pentru a ne motiva sau a ne linisti
Ati observat vreodata ca auzirea unei melodii optimiste ne ajuta sa gandim mai clar si ca una linistita ne relaxeaza si ne linisteste? Nu e de mirare acolo. Stefan Kolsch ne explica ca muzica declanseaza reactii nervoase si fiziologice in trunchiul cerebral, care regleaza functii vitale precum bataile inimii, tensiunea arteriala, respiratia, metabolismul si moduleaza atentia si vigilenta: „Activarea centrului curajului – care extinde practic intreaga lungime a trunchiului cerebral – provoaca senzatii de energizare, in timp ce dezactivarea acestuia duce la senzatii de calm si relaxare. »
Muzica are, de asemenea, un efect asupra sistemului nostru endocrin, nivelurile de cortizol (cauza stresului) tinzand sa creasca cu muzica energica si sa scada cu melodii relaxante.
Reflexe bune
Gaseste-ti melodiile „curaj” si ai mereu la indemana (pe telefonul mobil, de exemplu). Ii vei putea asculta atunci cand te simti lenes, cand ai nevoie de motivatie (pentru sport sau curatenie!) sau sa te concentrezi, chiar si pentru o clipa, la ceea ce iti doresti cu adevarat.
Pentru a ne face placere sau pentru a ne usura durerea
Unele muzica ne transporta literalmente, chiar dandu-ne pielea de gaina. Cercetatorii au putut observa, folosind RMN, ca mai multe structuri emotionale din creier au fost activate la ascultarea unui cantec. Printre acestea, centrul placerii si al recompensei. Este acelasi circuit care este folosit atunci cand consumam zahar, primim bani sau facem dragoste. Combustibilul care il face sa functioneze? Dopamina, un neurotransmitator eliberat atunci cand experimentam placere. „Reteaua placerii si cea a durerii se suprapun”, ne invata Stefan Kolsch. Acesta este motivul pentru care muzica ne poate ajuta si in perioadele de suferinta. »
Reflexe bune
Daca melodiile sau clipurile declanseaza fiorii in tine, pastreaza-le intr-un playlist ca o comoara pe care o poti dezgropa in cazul unei lipsuri sau a unei interventii medicale neplacute. Apoi alegeti un cantec linistitor, fara a fi prea lent si cantati in interior, sau aliniati-va respiratia la melodie.
Pentru a ramane tanar la suflet
Studiile arata ca eliberarea de dopamina impiedica creierul sa devina sclerotic. Cu muzica, functioneaza perfect. Stefan Kolsch ne aminteste de asemenea ca, atunci cand facem muzica sau cand dansam, se folosesc simultan mai multe facultati: perceptia – seniorii au un auz mai bun atunci cand au invatat sa cante la un instrument –, atingerea, echilibrul, simtul miscarii, atentia, indelungata. -memoria pe termen, facultati intelectuale, reglarea emotiilor… Un studiu publicat recent a masurat varsta creierului muzicienilor profesionisti, muzicienilor amatori si non-muzicienilor. In randul amatorilor (mai putin stresati) estimarile au fost cele mai impresionante: creierul lor parea de fapt cu patru ani si jumatate mai tanar (comparativ cu trei ani si opt luni pentru profesionisti si aceeasi varsta pentru non-muzicieni).
Reflexe bune
Nu te simti niciodata prea batran pentru a invata sa canti la un instrument. Important nu este rezultatul, ci placerea pe care ti-o va oferi aceasta activitate. Obisnuieste-te si sa asculti muzica de mai multe ori pe zi, nu in fundal, ci cu deplina constientizare. Si daca canti sau dansezi in acelasi timp, e si mai bine!
Pentru a ne apropia de ceilalti
Cantaretii de muzica urbana au inteles pe deplin potentialul de calmare al muzicii atunci cand participa la „batalii”. Nu am simtit noi insine o nevoie uriasa, in timpul primei inchideri, sa ne „sincronizam”, batand simultan ritmul cu oalele noastre si acordandu-ne simultan concerte virtuale improvizate?
„Muzica este o modalitate imediata de a impartasi diferite functii sociale, precum „copatia” – capacitatea de a simti aceleasi emotii si stari ca si restul grupului -, comunicarea, cooperarea sau coeziunea sociala, care fac parte din nevoile noastre fundamentale si ne implineste”, noteaza Stefan Kolsch.
In afara de reteaua de placere, muzica ar activa hipocampul. Implicata in memorie si orientare spatiala, aceasta zona a creierului genereaza si emotii legate de viata relationala si are receptori pentru zeci de hormoni si neurotransmitatori, inclusiv endorfine, cunoscuti pentru efectele lor analgezice si euforice, dar si asupra comportamentelor legate de atasament.
Reflexe bune
Continuati sa folositi muzica pentru a avea experiente in comunitate: inscrieti-va la un curs de dans, alaturati-va unui cor, mergeti la un concert, organizati seri muzicale…
Stefan Kolsch este violonist
Stefan Kolsch este violonist, neurostiinta si profesor de psihologie la Universitatea din Bergen, Norvegia. Compileaza sute de studii care demonstreaza efectele regenerative ale muzicii asupra creierului si corpului nostru. Si nu trebuie sa fii muzician sau iubitor de muzica. Fiecare om, de la bebelusi la batrani, poate beneficia de ea: simtul muzicii este innascut.
Un adevarat remediu pentru anumite boli
– La persoanele cu AVC, muzica (mai ales atunci cand este progresiva si moale si insotita de cuvinte) contribuie la reorganizarea functiilor cognitive din emisfera neafectata (perceptie, atentie, intelegere, limbaj, memorie si abilitati senzoriomotorii), dar si in zonele adiacente leziunii. Pacientii afazici sau paralizati pot incepe astfel sa vorbeasca, sa cante, sa se miste etc.
– Pacientii care sufera de boala Alzheimer isi pastreaza memoria muzicala intacta si invata mai usor textele cantate decat cele vorbite. Prin urmare, muzica ii poate ajuta sa-si recupereze o parte din amintiri si sa reduca apatia, frica si depresia care sunt foarte des prezente.
– La persoanele care sufera de Parkinson, muzica le permite sa perceapa mai bine tempo-ul. Acesta este motivul pentru care faciliteaza sincronizarea, coordonarea si executia miscarilor. Ea reuseste chiar sa-i faca pe pacienti sa danseze.
