Judeţul Constanţa cuprinde unele dintre cele mai reprezentative baze turistice din România. Prin localizarea geografică, climă, relief, vestigii arheologice, rezervaţii naturale, bază de cazare, agrement şi tratament, posibilităţi de efectuare a unor excursii şi croaziere, teritoriul judeţului oferă o gamă largă de activităţi turistice.

Litoralul românesc al Mării Negre reprezintă una dintre zonele turistice cele mai importante ale României în raport cu alte zone turistice ale ţării, ceea ce este reflectat şi de indicatorii referitori la circulaţia turistică şi capacitatea de cazare.

Resursele turistice ale judeţului nu au o repartiţie uniformă şi ele explică dezvoltarea turismului cu precădere pe spaţiul de litoral al Mării Negre. Astfel, litoralul românesc concentrează 2/3 din resursele turistice şi cca. 43% din capacitatea de cazare a ţării, aproximativ 60% din circulaţia turistică internă şi internaţionala.

Nota caracteristică a spaţiului constănţean este dată de litoralul Mării Negre, un "pământ al făgăduinţei", ce se întinde în judeţul Constanţa pe o lungime de peste 100 km (din totalul de 244 km care formează ieşirea la mare a României). Minunata rivieră românească beneficiază de farmecul deosebit al Mării Negre (a treia mare europeană ca întindere şi a doua ca adâncime, cu salinitate redusă (17-18 % la ţărm şi temperatura apei vara de 20-25C). În Marea Neagră nu există curenţi, plante sau peşti periculoşi. În sezonul cald temperatura la suprafaţa plajei urcă până la 45C, însă brizele marine, bogate în aerosoli atenuează arşiţa zilelor toride. Marile întinderi de plajă sunt "pavate" cu nisip  de o fineţe deosebită. De-a lungul coastei, un spaţiu de o calitate excepţională etaleaza o salbă de staţiuni care răspund tuturor vârstelor şi gusturilor: Năvodari, Mamaia, Constanţa, Eforie Nord, Eforie Sud, Costineşti, Techirghiol, Olimp, Neptun, Jupiter, Cap Aurora, Venus, Saturn, Mangalia, 2 Mai.

• Mamaia (la 3 km nord de Constanţa), este dezvoltată pe o fâşie de nisip scăldată la răsărit de valurile mării, iar la apus de apa dulce a lacului Siutghiol. Primul stabiliment balnear datează din perioada 1906-1919, în prezent fiind una din cele mai frumoase staţiuni maritime europene. De-a lungul plajei se înşiră elegante şi cochete hoteluri (de trei, patru sau chiar cinci stele), terenuri de sport, piscine în aer liber, discoteci, parcuri de agrement, teatrul de vară. Există multe posibilităţi de practicare a sporturilor pe apa şi de învăţare a yachtingului şi a înotului, posibilităţi de pescuit pe lacul Mamaia;
• Eforie Nord (la 14 km sud de Constanţa), staţiune balneoclimaterică permanentă (6-20 m altitudine), pe fâşia litorală dintre lacul Techirghiol şi Marea Neagră. Staţiunea şi-a început activitatea în 1894, când Eforia Spitalelor Civile din Bucureşti a construit aici un sanatoriu. A doua staţiune a litoralului (ca mărime), Eforie Nord este renumită în toată Europa datorită tratamentelor cu factori naturali existenţi aici. Cele doua baze de tratament cu funcţionare permanentă posedă instalaţii pentru băi calde (cu apă sărată concentrată, provenită din lacul Techirghiol sau din mare).
• Eforie Sud (la 18 km sud de Constanţa), staţiune balneoclimaterică a cărei minunată rivieră maritimă coboară în trepte succesive spre plajă, lungă de aproximativ 2 km. Fosta staţiune Carmen Sylva, deţinea primul stabiliment balnear din Dobrogea (1892), iar din 1930 era cea mai importantă bază turistică a litoralului românesc. Faleza litorală (de la a cărei înălţime de 25-35 m se deschide o splendidă panoramă), discotecile, teatrul în aer liber, sunt atracţii ale acestei staţiuni ce uimeşte prin mulţimea florilor sale;
• Techirghiol (la 18 km sud de Constanţa), staţiune balneoclimaterică permanentă, pe malul lacului cu acelaşi nume (15-20 m altitudine), într-o vâlcea înconjurată de mici coline. Iernile sunt blânde iar verile sunt călduroase, predominând timpul senin. Principalii factori naturali terapeutici sunt apa sărată şi nămolul sapropelic al lacului Techirghiol. Staţiunea dispune de cinci baze de tratament în cadrul cărora există numeroase instalaţii (pentru băi calde la vane sau bazine cu apă sărată concentrată provenită din lac, pentru băi calde cu nămol şi pentru împachetări calde cu nămol, pentru aerosoli şi hidroterapie.
• Costineşti (la 28 km sud de Constanţa), staţiune balneoclimaterică estivală (2-4 m altitudine), denumita şi “Staţiunea Tineretului”. Plaja întinsă, cu nisip fin, este orientata spre sud şi expusă la soare în tot cursul zilei (specific de care beneficiază puţine plaje din Europa), fiind amenajată pentru talasoterapie şi helioterapie (durata de strălucire a soarelui este de 10-12 ore pe zi);
• Neptun-Olimp (la 6 km de Mangalia), staţiune balneoclimaterică (la o altitudine de 5-20 m) pe pragul de nisip dintre mare şi pădurea Comorova, fiind o oază de linişte şi prospeţime, o adevărată grădina a litoralului românesc. Caracteristicile definitorii ale acestui complex turistic modern sunt calitatea şi eleganţa, atât în ceea ce priveşte confortabilele vile şi hoteluri, cât şi prin serviciile de alimentaţie publică pe care le oferă. Se pot practica nenumărate sporturi (teren de echitaţie, terenuri de tenis, debarcaderul cu ambarcaţiuni pentru plimbarea pe lac). De asemenea, există numeroase cabarete şi cluburi, parcuri de distracţie. Neptunul dispune de o modernă bază de tratament (electroterapie, hidroterapie, tratamente cu nămol, săli de gimnastică, saună, tratament cu Gerovital şi Aslavital, produse terapeutice româneşti de renume mondial prevenind îmbătrânirea prematură şi regenerând organismul);
• Jupiter-Cap Aurora (la 40 km de Constanţa şi la 4 km de Mangalia), staţiuni climaterice estivale, între pădurea Comorova şi ţărmul mării. Plaja staţiunii Jupiter se întinde pe o distanţă de 1 km într-un golf pitoresc. Cap Aurora, cea mai tânără staţiune a litoralului românesc atrage nenumăraţi turişti prin frumuseţea peisajului şi a hotelurilor sale, cu nume de pietre preţioase. Ambarcaţiunile de pe lacul Tismana, terenurile de sport, teatrul şi cinematograful în aer liber, piscinele, discotecile, contribuie la realizarea unei vacanţe de neuitat;
• Venus (la 5 km de Mangalia), staţiune balneoclimaterică sezonieră, pe un promontoriu caracterizat prin coborârea în pantă, ce formează un frumos amfiteatru. Staţiunea, ce poartă numele zeiţei frumuseţii, dispune de o salbă de hoteluri cu nume de fete, hoteluri cu un stil arhitectural original.
• Saturn (la 42 km de Constanţa şi la 1 km de Mangalia), staţiune climaterică estivală (3-10 m altitudine) care beneficiază de cca 25 de zile însorite pe lună. Apa mării are, în timpul verii, o temperatură medie de 20-25C;
• Mangalia (la 44 km de Constanţa), staţiune balneoclimaterică permanentă. Este o aşezare de aceeaşi vârstă cu Tomisul, colonia antică purtând numele de Callatis (de la râul Calles din Asia Mică). A fost întemeiată de greci în sec.VI i.Hr. şi dezvoltată apoi de romani (sec. II-IV d.Hr) şi revitalizată de genovezi (sec. XIII-XIV) care o numesc Pangalia. Mangalia, cea mai sudică staţiune de pe litoralul Mării Negre, are o climă dulce, asemănătoare cu cea mediteraneană, ceea ce face ca primăvara să sosească mai devreme, iar toamna să întârzie aici mai mult. Mangalia este singura staţiune maritimă care deţine izvoare minerale (sulfuroase, mezotermale şi radioactive, folosite din antichitatea romană). Baza de tratament include secţii de recuperare medicală, instalaţii pentru băi calde cu apă sulfuroasă şi cu apă de mare, nămoloterapie, kinetoterapie, hidroterapie, saună, săli pentru gimnastică medicală, cabinete de geriatrie (tratamente cu Gerovital). În staţiune se poate practica echitaţia, se pot vizita Muzeul de arheologie, Moscheea Esmahan Sultan (în stil maur, 1590),Vestigiile bazilicii romano-bizantine sec.V-VI, etc.