Judeţul Constanţa, alături de judeţul Tulcea, face parte din Dobrogea – străveche provincie de pe ţărmul vestic al Pontului Euxin (Marea Neagră), localitătile acestui ţinut fiind dintre cele mai vechi din România, cu origini în antichitatea greacă.

Începând de la mijlocul secolului al VII-lea î.e.n. grecii ionieni de pe litoralul Asiei Mici au întemeiat o serie de colonii pe ţărmul maritim al actualului judeţ Constanţa, printre care se numărau Histria şi Tomis, iar grecii dorieni – Callatis (Mangalia). Prin intermediul acestor colonii, prin schimburile comerciale care se efectuau, grecii antici au stabilit legături cu geţii localizaţi, lăsând numeroase informaţii arheologice şi istorice despre populaţia din zonă, despre ocupaţiile, obiceiurile şi modul lor de viaţă.

Înainte de cucerirea Daciei de către romani, Dobrogea – pe atunci Schythia Minor – a intrat sub stăpânirea romană (secolul I îen). Ca urmare, Dobrogea poate fi considerată ca fiind prima provincie romană dintre toate provinciile româneşti de mai târziu.

Prezenţa romană la Tomis este marcată de exilul poetului roman Ovidiu. Vestigiul cel mai expresiv lăsat de ocupaţia romană în această provincie este monumentul Tropaeum Traiani construit în 109 d.C. la Adamclisi.

Aşezarea geografică la interferenţa drumurilor ce legau apusul Europei de lumea bizantină din estul Europei a făcut ca, la începutul evului mediu, Dobrogea şi implicit judeţul Constanţa, să suporte consecinţele disputei dintre migratori. La sfârşitul secolului al XIV – lea Dobrogea intră pentru aproape cinci secole sub stăpânirea imperiului otoman, efectele dureroase ale acestei stăpîniri seculare fiind mai ales de natură economică şi naţională.

Dobrogea, teatrul de luptă între armatele ţariste şi otomane, a revenit la patria mamă în urma războiului din anii 1877-1878, care a consacrat cucerirea independenţei de stat a României.

Marea Unire din 1918 va fi urmată de o dezvoltare mai amonioasă a României, iar în acest cadru, Constanţa, port maritim principal al ţării, devine din ce în ce mai important pentru ansamblul economiei naţionale.

Situat în partea de mijloc a Dobrogei, judeţul Constanţa a avut o evoluţie asemănătoare întregii regiuni, singura particularitate ce a impus o oarecare ascensiune fiind vecinătatea mării şi construirea podului feroviar de peste Dunăre, care a scos ţinutul din izolarea faţă de restul ţării şi a accelerat integrarea economică şi creşterea populaţiei româneşti.