| PLANUL DE APĂRARE ÎMPOTRIVA INUNDAŢIILOR, FENOMENELOR METEOROLOGICE PERICULOASE, ACCIDENTE LA CONSTRUCŢII HIDROTEHNICE ŞI POLUĂRI ACCIDENTALE |
|
DATE GENERALE
▪ Prezentarea judeţului Constanţa CADRU LEGISLATIV ▪ OUG nr. 21/2004 Privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 15 / 2005; MANAGEMENTUL SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ ŞI ATRIBUŢII Structuri implicate:
Ministerul Administraţiei şi Internelor coordonează gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, la nivel naţional, prin Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, iar la nivel teritorial, prin inspectoratele pentru situaţii de urgenţă judeţene. Activitatea de protecţie civilă din România este coordonată de primul-ministru, care conduce această activitate prin ministrul administraţiei şi internelor, în calitate de preşedinte al Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă. Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale poartă întreaga răspundere pentru asigurarea condiţiilor de supravieţuire a populaţiei afectate de urmările situaţiilor de urgenţă. Comitetului Ministerial pentru situaţii de urgenţă din Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor elaborează strategia naţională de apărare împotriva inundaţiilor Grupul de suport tehnic pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, care se constituie în cadrul fiecărui Comitet judeţean, din specialiştii cooptaţi cu responsabilităţi în acest domeniu, fiind condus de directorul Sistemului de Gospodărire a Apelor. Comitetul local pentru situaţii de urgenţă condus de primar şi alcătuit din viceprimar, secretarul primăriei, reprezentanţi ai serviciilor publice şi operatorilor economici în domeniu. Centrul operativ cu activitate temporară care se infiinţează la nivelul primăriei pe durata situaţiilor de urgenţă. Comitetul judeţean pentru situaţii de urgenţă. Persoanele fizice sau juridice, care au în proprietate sau în folosinţă obiective în zone ce pot fi afectate de acţiunile distructive ale apelor, de fenomenele meteorologice periculoase sau de accidentele la construcţiile hidrotehnice, au obligaţia să asigure întreţinerea şi exploatarea corespunzătoare a lucrărilor de apărare existente. Atribuţiile Prefectului
Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local şi conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale. Conform Legii nr.481/2004 privind protecţia civilă prefectul are următoarele atribuţii principale:
Prefecţii şi primarii au următoarele atribuţii specifice pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale: a) asigură condiţiile de funcţionare a permanenţei la primării, oficii poştale şi posturi de poliţie; b) asigură mijloacele necesare înştiinţării şi alarmării populaţiei din zonele de risc ce pot fi afectate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale; c) coordonează pregătirea populaţiei pentru realizarea acţiunilor de protecţie şi intervenţie în caz de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale; d) asigură întocmirea planurilor de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale; e) asigură organizarea acţiunilor de limitare şi de înlăturare a efectelor inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi poluărilor accidentale, pentru salvarea oamenilor, animalelor şi bunurilor materiale, acordarea primului ajutor, evacuarea şi transportul victimelor, cazarea sinistraţilor, aprovizionarea cu apă şi alimente, asistenţa sanitară a persoanelor afectate, retragerea din consum a produselor contaminate; f) stabilesc, împreună cu operatorii economici şi unităţile de profil, acţiuni şi măsuri operative pentru identificarea şi înhumarea persoanelor decedate, repunerea în stare de funcţionare a serviciilor şi utilităţilor de gospodărie comunală, transport, telecomunicaţii şi alimentare cu apă, energie electrică şi gaze naturale; g) centralizează datele privind urmările inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi poluărilor accidentale şi întocmesc rapoarte operative şi de sinteză potrivit modelelor din anexe pe care le transmit, după caz, Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, Comitetului ministerial al MMGA, Inspectoratului Judeţean pentru situaţii de urgenţă; h) asigură fondurile necesare pentru constituirea şi completarea stocurilor de materiale şi mijloace de apărare, pentru acţiuni operative de apărare împotriva inundaţiilor şi fenomenelor meteorologice periculoase, întreţinerea şi repararea construcţiilor hidrotehnice proprii şi întreţinerea albiilor cursurilor de apă în zona localităţilor; i) asigură realizarea şi întreţinerea corespunzătoare a şanţurilor şi rigolelor de scurgere a apelor pluviale, îndepărtarea materialului lemnos şi a deşeurilor din albia majoră a cursurilor de apă, din secţiunile de scurgere a podurilor şi podeţelor; j) urmăreşte întocmirea hărţilor de risc la inundaţii a localităţilor atât din revărsări de cursuri de apă cât şi din scurgeri de pe versanţi şi introducerea lor în Planurile de Urbanism General şi respectarea regimului de construcţii în zonele inundabile, conform prevederilor Legii nr. 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional ? Secţiunea V-Zone de risc natural. Atribuţiile Primarului
Conform Legii nr. 481/2004 privind protecţia civilă, primarul are următoarele atribuţii principale:
Primarii au următoarele atribuţii specifice pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale:
Centrul operaţional al Inspectoratului judeţean pentru situaţii de urgenţă are următoarele atribuţii principale: a) efectuează activităţi de analiză, evaluare şi sinteză referitoare la situaţiile de urgenţă din competenţă; b) monitorizează evoluţia situaţiilor de urgenţă şi informează operativ, când este cazul, preşedintele comitetului pentru situaţii de urgenţă şi celelalte organisme abilitate să întreprindă măsuri cu caracter preventiv ori de intervenţie, propunând, în condiţiile legii, instituirea stării de alertă; c) elaborează concepţia specifică privind planificarea, pregătirea, organizarea şi desfăşurarea acţiunilor de răspuns, precum şi concepţia de acţiune în situaţii de urgenţă, conform reglementărilor interne, emise în baza răspunderilor privind tipurile de risc gestionate şi funcţiile de sprijin îndeplinite; d) face propuneri comitetului pentru situaţii de urgenţă, respectiv Comitetului Naţional, prin Inspectoratul General, privind activitatea preventivă şi de intervenţie în situaţii de urgenţă; e) urmăreşte aplicarea prevederilor regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă şi a planurilor de intervenţie/cooperare specifice tipurilor de riscuri; f) asigură transmiterea operativă a deciziilor, dispoziţiilor şi ordinelor şi urmăreşte menţinerea legăturilor de comunicaţii cu Centrul Operaţional Naţional, centrele operative cu funcţionare permanentă, cu alte organisme implicate în gestionarea situaţiilor de urgenţă, precum şi cu forţele proprii aflate în îndeplinirea misiunilor; g) centralizează solicitările privind necesarul de resurse pentru îndeplinirea funcţiilor de sprijin, premergător şi în timpul situaţiilor de urgenţă, şi le înaintează organismelor abilitate să le soluţioneze; h) asigură transmiterea mesajelor de înştiinţare primite către structurile din subordine, cele cu care colaborează şi către autorităţile locale; i) evaluează consecinţele probabile ale surselor de risc; j) gestionează baza de date referitoare la situaţiile de urgenţă date în competenţă; k) desfăşoară activităţi în domeniul primirii şi acordării asistenţei internaţionale, al medicinii de urgenţă a dezastrelor, al asistenţei psihologice şi religioase; l) îndeplineşte alte atribuţii, conform reglementărilor interne, emise în baza prevederilor legale. Atribuţiile Administraţiei Naţionale Apele Române
Administraţia Naţională Apele Române, în vederea îndeplinirii obiectului său de activitate, are, printre altele, şi următoarele atribuţii: - exploatarea, întreţinerea şi dezvoltarea infrastructurii Sistemului Naţional de Gospodărire a Apelor, aflat în administrarea sa; - monitorizarea hidrologică, hidrogeologică şi de calitate a resurselor de apă, precum şi elaborarea diagnozelor şi prognozelor; - avertizarea şi realizarea măsurilor de prevenire, combatere şi înlăturare a efectelor inundaţiilor, prin lucrările proprii de gospodărire a apelor; - avertizarea şi participarea la aplicarea măsurilor pentru prevenirea, combaterea şi înlăturarea efectelor inundaţiilor şi a poluărilor accidentale; - avizarea, autorizarea şi controlul folosinţelor de apă, al lucrărilor construite pe ape sau în legătură cu apele, indiferent de deţinător, în condiţiile legii; - asigurarea activităţii de inspecţie şi aplicarea de sancţiuni conform prevederilor legale în domeniu. - repararea lucrărilor de gospodărire a apelor din domeniul public al statului, care se află în administrarea Administraţiei Naţionale Apele Române, cu rol de apărare împotriva inundaţiilor şi activităţile operative de apărare împotriva inundaţiilor; - refacerea şi repunerea în funcţiune a lucrărilor de gospodărire a apelor din domeniul public al statului, care se află în administrarea Administraţiei Naţionale Apele Române, afectate de calamităţi naturale sau de alte evenimente deosebite. |